Fauna Deltei Dunării » Păsari » Peşti

Dezvoltarea unei faune diversificate si formarea grindurilor, lacurilor, garlelor si terenurilor mlastinoase a dus la nasterea unor ecosisteme unice. Dintre cele peste 30 de ecosisteme cele mai importante sunt;
  • ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle, care acopera 2.5% din suprafata Deltei. Dunarea are in prezent trei brate prin care se scurge in mare: Chilia, Sulina, Sfantul Gheorghe (detalii). Cele mai importante canale sunt: Litcov, Crisan - Caraorman, Pardina, Vatafu, Mila 35, iar cele mai cunoscute garle sunt: Perivolovca, Sontea, Lopatna, etc.
  • ecosistemul apelor stagnante: lacurile, japse, canale si garle impotmolite, care reprezinta 10% din spatiul deltaic. Cele mai mari lacuri sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp). 50 de lacuri au dimensiuni mai mari de 100 ha, iar numarul lacurilor naturale cu suprafata mai mare de 1 ha este aproximativ 670. Cel mai mare complex lagunar din Europa este Razim-Sinoe (731 Kmp).
  • ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului), situate intre -0.5 si 1 m ocupa 67% din suprafata Deltei. detalii despre plauri
  • ecosistemul grindurilor: grinduri marine: Caraorman, Letea, Raducului, Saraturile (au o pozitie transversala pe bratele Dunarii, 270 Kmp 8%), si grinduri fluviale (insotesc bratele Dunarii si garlele principale 200 Kmp, 6%);
  • incinte amenajate pentru culturi agricole, plantatii silvice si crescatori piscicole, care 1991 reprezentau 30% din suprafata Deltei. Aceste amenajari au schimbat total peisajul deltaic, iar unele dintre ele datorita ineficientei economice sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic natural. Aceste 30 de procente de modificari aduse ecosistemelor naturale, de redirijare a regimului hidrografic, isi au ecoul, intr-o mare masura, in regresul tuturor speciilor de pesti din Delta.

În Delta Dunării trăiesc mai mult de 320 de specii de păsări ca şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi japşe. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească.

Păsari în Delta Dunării

Fauna Deltei Dunării » Peşti


Delta Dunarii supranumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 325 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipţ etc). Aproximativ 170 de specii sunt clocitoare, iar dintre acestea 40 sunt sedentare si 130 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe:

  • mediteranean;
  • europen;
  • siberian;
  • mongolian;
  • chinez;
  • arctic;

In Delta Dunarii vietuieste 60% din populatia mondiala a cormoranului mic. 80% din avifauna europeana se intalneste in Delta Dunarii. 10 specii sunt ocrotite de lege, unele fiind cunoscute ca "monumente ale naturii", deoarece sunt pe cale de disparitie. Pasarile ocrotite se pot grupa in 2 clase dupa culoarea penajului:

  • albe : pelicanul comun si creţ lopatarul, egreta mare si mica, lebada muta si cantatoare;
  • policrome : piciorongul, ciocintorş califarul alb, califarul rosu, vulturul codalb.

Alte trei specii sunt luate in atentie pentru a fi protejate: cocorul, soimul dunarean, pasarea ogorului.

Pelicanul

In Delta Dunarii se gaseste cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejata si reprezinta simbolul Deltei Dunarii. Fiind un oaspete de vara pelicanul traieste in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrand spre locuri mai calde. Pelicanii se hranesc cu peste, foarte interesent este modul organizat si eficient in care vaneaza pestii.

Pelicanul (Pelecanidae, Pelecanus) face parte din familia păsărilor acvatice care cuprinde 8 specii. Păsările au talie mare, fiind răspândite în regiunile temperate şi tropicale. Ele se caracterizează printr-un cioc lung, care pe partea inferioară are un sac de piele care se poate dilata. Păsările nu se pot scufunda, ci plonjează în apă pentru a vâna peştii care se află la o adâncime mică. Sosesc in Romania la inceputul lunii martie si pleaca toamna, spre Delta Nilului, Regiunea Golfului sau coastele Asiei.
In România trăiesc în delta Dunării două specii de pelicani:

  • Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi
  • Pelicanul creţ (Pelecanus crispus)

Lebada

Este o specie ocrotita de lege datorita frumusetii si raritatii sale. Se aduna in grupuri mari, unde au loc deseori lupte teritoriale violente, in care masculii dominanti indeparteaza intrusii prin "alunecari" pe apa si salturi, batand apa cu ajutorul aripilor.
Cantareste in medie 8-12 kg. Prezinta penaj alb, coada relativ lunga si ascutita la varf. Ciocul adultului are culoarea rosu-portocaliu cu o protuberanta bazala neagra. Puii au penajul cenusiu, devenind complet alb abia in al treilea an de viata. Cand inoata tine gatul gratios in forma de "S" cu ciocul indreptat in joş deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut.
Cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii, unde isi instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi, fixat. Uneori, cuibareste si pe rauri lente si canale, aproape de prezenta umana. Pe la inceputul lunii mai, femela depune 4-6 oua, albe-fumurii, pe care le cloceste impreuna cu masculul, timp de 34-36 de zile. Masculul se implica in apararea oulalelor si a familiei cu indarjire si agresivitate uneori. In perioada de cuibarit pot avea un comportament agresiv chiar fata de om.
Iarna migreaza spre sudul Marii Caspice, in Delta Nilului si in estul Marii Mediterane. In iernile blande, unele exemplare raman si la noi in tara.


Cormoranul

Cormoranii au o mărime mijlocie cu lungimea corpului între 0,45 si 1,0 m, având o greutate între 360 si 2800 grame. După culoarea penajului sunt cormoranii negri şi cormoranii de culoare albastru închis care în perioada clocitului au un luciu metalic. Păsările nu prezintă un dimorfism sexual deosebiţ masculii fiind în general mai mari ca femelele. Puii de cormorani au o culoare brună-cenuşie pe abdomen cu nuanţe mai deschise. Păsările au un cioc terminat la capăt ca un cârlig, un gât lung şi o coadă în formă rotunjită, formată din pene rigide. Nu au glande uropigene, de aceea, după scfundări repetate, îşi usucă penele stând cu aripile întinse în bătaia soarelui. Cormoranii trăiesc pe coastele mărilor dar şi în apropierea unor bălţi sau râuri înconjurate de vegetaţie. Sunt păsări active numai ziua şi care consumă o cantitate mare de peşte pe care-i vânează prin urmărirea lor rapidă sub apă. Nu sunt agreate de pescari din cauza consumului mare de peşte care pot fi de lungimi între 5 şi 60 de cm, sau pentru că uneori rup plasele de pescuit. În afară de peşti consumă melci, moluşte, crustacei, viermi şi cefalopode mici.


Lişiţa

Lişiţele sunt păsări de talie mijlocie şi mică (20 g - 3 kg), care trăiesc pe sol, în regiunile cu vegetaţie bogată unde se pot ascunde. Coloana vertebrală a păsărilor este foarte mobilă, ceace le permite să se strecoare prin vegetaţia deasă cu sol moale. Ele au o mărime a corpului între 12 şi 63 cm, cele mai specii trăiesc în Noua Zeelandă, aceste specii au aripile atrofiate nu pot zbura. Penajul lişiţelor este în general de culoare brună, cenuşiu cu alb, dar unele specii pot fi viu colorate. Nu există un dimorfism sexual accentuaţ masculii fiind cu ceva mai mari că femelele. Păsările au la picioare patru degete lungi adaptate la susţinerea păsărilor pe terenuri mlăştinoase sau vegetaţii plutitoare. Ciocul are o formă în funcţie de modul de hrănire, păsările fiind în general carnivore, hrănindu-se cu animale acvatice mici.


Surse: www.wikipedia.org şi www.caraorman.ro

Peşti în Delta Dunării

Fauna Deltei Dunării » Păsari


 » Ştiuca » Somnul » Crapul » Şalăul » Carasul » Caracuda » Avatul » Bibanul » Roşioara » Plătica » Linul

In Delta Dunarii, in cei peste 25 de kmp de locuri si canale traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei.

Sturionii de apă dulce

Cel mai are potential piscicol al tarii se gaseste evident in Delta Dunarii, aici se obtine 50% din productia de peste de apa dulce a Romaniei. Dintre speciile de pesti intalnite in Delta un loc aparte il ocupa sturionii marini: pastruga, morun, nisetru, de la care provin vestitele icre negre (caviarul), precum si sturionii de apa dulce: cega si viza. Dintre pestii migratori amintim scrumbia, care primavara urca pe Dunare cateva sute de km pentru a-si depune icrele.


STIUCA (Esox lucius)

Rapitorul numarul unu, stiuca isi pandeste nemiscata prada care se apropie, pentru ca in momentul oportun sa atace fulgerator. Corpul fusiform este perfect adaptat pentru un demaraj fulgerator, care se dovedeste de prea multe ori mortal. Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg). Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie. Temperatura optima de hranire pentru stiuca este de 17-18°C. Exista opt specii ale familiei Esox dintre care sase se gasesc in America de Nord. Dimensiunea minima a stiucii care poate fi retinuta este de 40 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: In Delta cea mai eficienta momeala si cea mai des folosita este lingurita oscilanta. Rezultate bune se obtin cu woblere si linguritele rotative. O momeala recomandata in momentele de apatie ale stiucii, atunci cand nu musca la lingura este pestele viu.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: In general stiuca prefera apele limpezi si oxigenate, cu vegetatie bogata. Lacurile mai adanci Puiulet, zone cu adancimi mici si vegetatie cum ar fi japsele, sau portiuni ale canalelor unde lipsa curentilor a dus la limpezirea apei.

Perioada de pescuit: In afara perioadei de prohibitie care incepe pe 1 februarie si tine aproximativ 2 luni stiuca se pescuieste tot timpul anului. Exista insa perioade cand este mai greu de gasit: de exemplu primavara cand sunt atinse cotele de inundatie si pestii patrund pe suprafetele mlastinoase, stiuca urmarindu-i in aceste locuri. In lunile de vara, datorita vegetatiei si a bogatiei puietului, stiuca nu prea este atrasa de lingurite: se prind in special marlite. In schimb toamna cand puietul se retrage la iernat si bradisul a cazut pe fundul apei, se prind exemplarele mari. Perioada optima pentru pescuitul stiucii este luna octombrie.


SOMNUL (Silurus glanis)

Somnul este cel mai mare peste care traieste in apele dulci din Romania, in Delta recordul fiind de 400 de kg.

Este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: in Delta somnul se prinde bine la: coropisnita, buchet de rame, broscute, peste viu (foarte apreciat este tiparul), twister, lingurita si wobler. Momelile artificilale nu prea au succes, de aceea nu le recomand.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: De regula somnul se aduna in locurile adanci de pe cursurile canalelor canale, in gropane.

Perioada de pescuit in Delta: Pe timpul verii somnul se hraneste intensiv, iulie este cea mai buna luna pentru pescuit. In toamna se aduna in gropane pentru iernat, iar activitatea sa se restrange pe masura ce se raceste timpul.


CRAPUL (Cyprinus carpio)

Este un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei. Boistea crapului are loc in aprilie-mai. Temperatura optima de hranire este de 190C. Dimensiunea minima a crapului care poate fi retinut este de 35 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: mamaliga, boabe de porumb, rame, viermusi. Pentru asigurarea succesului unei partide de pescuit foarte important este nadirea locului, cu porumb, mamaliga, etc.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Pe timpul verii, datorita temperaturilor ridicate si a nivelului scazut al apei crapul migreaza din lacurile mai putin adanci in canale, unde gaseste o apa mai oxigenata canale. Exista perioade cand pe canale este plin de crap si momente cand acesta este mai greu de gasit.

Perioada de pescuit in Delta: Dupa sfarsitul perioadei de prohibitiei, adica mijlocul lunii iunie si pana in octombrie, iar daca vremea este mai blanda chiar si noiembrie. Luna septembrie este considerata foarte potrivita pentru pescuitul crapului.


SALAUL (Stizostedion lucioperca)

Asemanarea salaului cu stiuca si bibanul sunt exprimate si in numele sau latinesc lucio si perca. Salaul are o culoare verde-cenusie, iar corp sau este alungit si rotunjit. Gura larga are dinti ascutiti, de aceea pentru pescuitul salaului se foloseste o struna din materiale rezistente, ca in cazul stiucii. Reproducerea are loc primavara in lunile martie-aprilie. Cel mai mare salau pescuit in Delta cantarea 15 kg. Dimensiunea minima a salaului care poate fi retinut este de 40 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: peste viu (in special tipar), bucatica de peste, twister, lingurita rotativa.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Salau il gasim in apele mai oxigenate din marile lacuri, insa se pescuieste in general pe canale.

Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.


CARASUL (Carassius auratus)

Carasul are corpul plat, iar solzii mari au o culoare argintie. Foarte prolific acest peste din familia ciprinidelor are o larga raspandire, fiind apreciat pentru gustul deosebit de bun al carnii sale. Carasul este extrem de rezistent si poate trai si in ape cu oxigen redus, de aceea il putem intalni chiar si in locuri imposibile pentru alte specii: gropi, baltoace. A aparut in Delta, probabil accidental in urma inundatiei din "70. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a carasului care poate fi retinut este de 15 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, paine, viermusi, etc.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi

Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.


CARACUDA (Carassius carassius)

Seamana foarte mult cu carasul, avand aceleasi caracteristici, insa prefera apele mai limpezi si mai oxigenate. Corpul caracudei este mai plat si mai inchis la culoare decat cel al carasului. Pana la aparitia carasului dupa anii "70, caracuda era un peste ce se prindea in mod regulat. Dimensiunea minima a caracudei care poate fi retinuta este de 17 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, mamaliga, cocolos de paine, viermusi, etc.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in locurile cu un curent redus sau inexistent: canale impotmolite, balti, gropi,...

Perioada de pescuit in Delta: La fel ca si crapul incepand din luna iunie si pana in octombrie.


AVAT (Aspius aspius)

Avatul este un peste rapitor cu corpul alungit si plat. Solzii de dimensiuni medii sunt de culoare argintie. Este un peste pretentios, cu perioade scurte de hranire foarte intensa (1-2 ore) si momente de apatie dea dreptul exasperante. Dimensiunea minima a avatului care poate fi retinut este de 30 de cm

Momelile folosite la pescuitul sportiv: lingurite rotative si oscilante mici, pestisor viu, twister. Este foarte suspicios, de aceea se impune folosirea unei linii usoare: fir de maximum 0.25 mm.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: In general la intersectia canalelor dar si in ghiolurile mai mari, canale,...

Perioada de pescuit in Delta: Pe durata intregului sezon de pescuit, dar mai ales in toamna.


BIBANUL (Perca fluviatilis)

Este usor de recunoscut dupa coloritul aparte si dupa inotatoarea dorsala foarte tepoasa. Extrem de lacom bibanul este un peste rapitor, cu o gura mare inzestrata cu dinti mici si desi. Reproducerea are loc in perioada martie-mai. In mod obisnuit atinge greutatea de 500 de g, iar dimensiunea minima la care poate fi retinut este de 12 de cm

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, lingurite rotative, twister, bucati de lipitoare, pestisor viu (de mici dimensiuni) sau bucatica de peste, broscute.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Se pescuieste in general la confluenta canalelor, acolo unde se intalnesc doi curenti de apa, in locurile unde apa tulbure a canalelor se amesteca cu apa limpede din lacuri, canale,...

Perioada de pescuit in Delta: Bibanul se pescuieste cu succes tot timpul anului, exceptand perioada de prohibitie, iar momentele cele mai favorabile sunt ca pentru orice rapitor lunile de toamna. Este foarte activ si iarna.


ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)

Numele rosioarei vine de la culoare rosie a inotatoarelor. Corpul un pic alungit si plat are solzi argintii. Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Depunerea icrelor are loc in perioada aprilie-mai. Greutatea obisnuita este de 300-400 de g, iar dimensiunea minima a rosioarei care poate fi retinuta este de 15 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocolos de paine.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Rosioara are o larga raspandire preferand apele limpezi, dar se prinde foarte bine acolo unde se intalnesc doi curenti de apa unul tulbure si altul limpede.

Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.


PLATICA (Abramis brama)

Corpul platicii este foarte plat (de unde si denumire pestelui). Face parte din familia ciprinidelor, hranindu-se in general pe fundul apelor, in locurile adanci. Greutatea obisnuita este de 0.50-1 kg, iar dimensiunea minima a platicii care poate fi retinuta este de 25 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, mamaliga, cocoloas de paine.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Platica se pescuieste pe fundul apei in canale, in locurile de confluenta ale acestora.

Perioada de pescuit in Delta: Din luna iunie si pana in octombrie.


LINUL (Tinca tinca)

Descriere: Este un peste care face parte din familia ciprinidelor. Corpul de culoare inchisa verde-cenusie, este un pic alungit, acoperit de solzi extrem de mici. Traieste in apele limpezi si oxigenate. Greutatea obisnuita este 500-800 g, iar dimensiunea minima a linului care poate fi retinut este de 25 de cm.

Momelile folosite la pescuitul sportiv: rama, viermusi, cocolos de paine.

Locuri de pescuit in Delta Dunarii: Linul se pescuieste in balti, canale impotmolite sau lipsite de curenti

Perioada de pescuit in Delta : Din luna iunie si pana in octombrie.



Surse: www.wikipedia.org şi www.caraorman.ro

Raportează o eroare sau abuz

Trimite mesajul


Numele si prenumele:

Adresa ta de email:

Numărul tău de telefon:

Mesaj (includeti in mesaj codul (ID-ul) din lista):

Cod autorizare: 

xxxx


Completaţi codul


Trimite mesajul

Validated by HTML Validator