Babita

Pelicanul (Pelecanidae, Pelecanus) face parte din familia păsărilor acvatice care cuprinde 8 specii. Păsările au talie mare, fiind răspândite în regiunile temperate şi tropicale. Ele se caracterizează printr-un cioc lung, care pe partea inferioară are un sac de piele care se poate dilata. Păsările nu se pot scufunda, ci plonjează în apă pentru a vâna peştii care se află la o adâncime mică.

Cherhana

Cherhanalele sunt centrele de colectare si sortare a pestelui. Acestea sunt special amenajate pentru pastrarea in bune conditii a pestelui si sunt raspandite pe intreaga suprafata a Deltei Dunarii.(detalii)

Carmace

Unelte de pescuit cu cirlige folosite la prinderea sturionilor.

Atentie! Sunt interzise!!!


Ciortan

Nume popular dat pestelui din specia crap mai mic de 1 kg.
Crapul este ste un peste de talie mare care poate ajunge si la 40 de kg. Crapul are corpul alungit si putin aplatizat, acoperit cu solzi mari. O trasatura caracteristica familiei ciprinidelor, din care face parte si crapul este gura subterminala, cu buze care se pot extinde sub forma unui tub, aceasta fiind o adaptare la modul de hranire de pe fundul apei.

Ghiol

Este numele dat de locuitorii Deltei pentru lacuri. Ghiolurile din Delta, desi au suprafete intinse nu au adancimi mari 1-3 m, exceptie facand lacul de meandru Belciug (7m). Cele mai mari lacuri din Delta, exceptand Razim sunt: Dranov (21,5 Kmp), Rosu (14,4 Kmp), Gorgova (13.7 Kmp), Lumina (13.6 Kmp), Isac (11 Kmp).
In imagine este ghiolul Lumina.

Japşele

Sunt ochiuri de apa cu suprafata si adancime mica, cu o bogata vegetatie acvatica, care atrag in mod deosebit pasarile. In timpul revarsarilor este populata de pesti, dar in perioadele mai secetoase apa se poate retrage total din aceste depresiuni. In Delta Dunarii acestea se formeaza prin colmatarea lacurilor mai mici sau prin aglomerarea plaurilor.

Lotca

In dialectele specifice deltei Lotca este denumirea barcii pescaresti. Barcile traditionale sunt confectionate din lemn care este apoi vopsite cu catran (smoala). Coastele barcii se numesc "crevace" si reprezinta un mod de clasificare a lotcii respective. In imagine este o lotca mica (2-3 persoane) de 13 crevace, iar o barca mare are in jur de 18-20 de crevace.

Mârliţa

Puietul de stiuca de 10—15 cm.
Stiuca are o dezvoltare rapida, atingand in numai trei saptamani 15 mm, iar maturitatea sexuala la varsta de 3 ani, cand are aproximativ 700-800 de grame, si poate ajunge la exemplare de peste 20 de kg (cea mai mare stiuca prinsa in Delta avea 16 kg).
Perioada de reproducere are loc dupa topirea gheturilor, adica in februarie-martie.

Moaca

Denumire comerciala data somnului pana la 0,250 kg greutate
Somnul este un peste cenusiu fara solzi, pielea fiindu-i protejata de un strat gros de mucus. Pe falca superioara are o pereche de mustati, iar pe cea inferioara patru mustati scurte folosite la pipait, care impreuna cu mirosul bine dezvoltat compenseaza vederea slaba, aceastea fiind adaptari la viata in apa adanca si tulbure, cu fund malos. Somnul este mai activ in timpul noptii. Boistea somnului este in luna mai. Dimensiunea minima a somnului care poate fi retinut este de 50 de cm.

Plaurii

Sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de radacini, ierburi, stuf, resturi organice si sol. Foarte importanti in constituirea plaurilor sunt rizomi de stuf (tulpinile subterane), in care se acumuleaza gaze ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv si ruperea lui in urma actiunii valurilor. Grosimea lor variaza intre 0.50 si 1.50 m.
Miscarea lor haotica poate inchide accesul pe canale.

Setca

Setcile sunt plase de pescuit industrial, care au la partea superioara montate niste plute, iar la partea inferioara plumbi, astfel incat intinzand plasa aceasta va avea in apa o pozitie verticala. In functie de pestii vizati ochiul de plasa are diferite dimensiuni, unele setci pot avea inca un rand de plasa cu ochiuri mari si fir mai gros. Principiul de functionare este diferit de cel al varselor si talianelor: pestii incerca sa treaca prin aceasta plasa fina, dar sfarsesc prin a se incurca in ea, de aceea grosimea firului din care sunt confectionate trebuie sa fie cat mai mica.

Vârşa

Scula de pescuit industrial confectionata din plasa si nuiele (in dialectul local "venter"). Este formata din urmatoarele elemente:
  • "aripa" este o plasa verticala (de lungime 5 m) intinsa cu ajutorul betelor infipte pe fundul apei, care are ca scop blocarea drumului pestilor si dirijarea lor spre corpul varsei.
  • corpul varsei este format din plasa prinsa pe 5 cercuri din nuiele rezultand un cilindru, in interiorul caruia exista doua praguri conice care formeaza 2 spatii din care pestii nu mai pot iesi. In imagine este surprins un somotel in ultimul spatiu din care probabilitatea de a iesi este foarte mica (sub 5%). Observati conul din plasa din interiorul cilindrului.

Talian

Scula de pescuit industrial compusa din trei varse dispuse in plan sub forma de stea si prinse intre ele cu plasa formand in interiorul lor un spatiu, catre care pestii sunt dirijati de o aripa lunga (50 m) tot din plasa. Functioneaza acelasi principi de la varsa, in care pesti sunt obligati de aripa talianului pozitionata in drumul lor sa intre in capcana, insa dimensiunile sunt mai mari, rezultatele fiind mult mai spectaculoase. Aceasta scula de o complexitate ridicata se foloseste in spatii mai largi si adancimi medii (aproximativ 2 m), in lacuri, japse si canale, spre deosebire de varse care pot fi montate si in locurile invadate de vegetatie, cu apa mica sau sub plauri. In imagine sunt 2 taliane inlantuite.
Sursa: www.caraorman.ro

Raportează o eroare sau abuz

Trimite mesajul


Numele si prenumele:

Adresa ta de email:

Numărul tău de telefon:

Mesaj (includeti in mesaj codul (ID-ul) din lista):

Cod autorizare: 

xxxx


Completaţi codul


Trimite mesajul

Validated by HTML Validator